De Paște e primit să te întâlnești cu rude, să mai stați la vorbă, să răscoliți prin amintiri și să aflați ce s-a mai schimbat la fiecare. Și uneori asta e grav. Or, pentru moldoveni e vital să știe dacă ai iubit, dacă te măriți degrabă și ce mai aștepți că tinerețea trece.
La naiba, am 22 și nu mă gândesc că e vital acum să mă mărit și să fac o duzină de copii. Trăim alte vremuri, avem alte opțiuni, suntem diferiți de generația părinților, bunicilor, străbunicilor noștri. Și când aud fraza „da eu la anii tăi”, îmi vine să urlu. Mai rău decât asta e doar întrebarea „când o să te văd la televizor”.
Nu, nu îmi doresc să rămân singură. Dar am acum alte opțiuni. Probabil se vor schimba când voi întâlni omul potrivit sau când voi simți eu că e necesar să am scris în pașaport că îs măritată și să alerg cu un pici prin iarbă.
Problema cea mai mare însă e că întrebările nu se termină la măritat, iubiți și copii. Neamurile numaidecât trebuie să știe ce faci, cum ai terminat universitatea, unde lucrezi, ce salariu primești și dacă îți ajunge. Și toți au părerea lor despre asta și știu mai bine decât tine tot ce se petrece în viața ta, că doar trăim în era rețelelor de socializare.
Totuși, pe lângă toate întrebările aiurea, discuțiile despre măritat și ultimele fotografii publicate, cea mai mare bubă e gura lumii. Pentru că, nu știu de ce, dar tuturor le este frică de ce o să zică oamenii. De parcă mai contează vreo vorbă, când deja ai trecut de 22 și nu te-ai măritat. Of, Doamne.
Lasă un răspuns