Când nu oferi locul în troleibuz

M-am pornit eu azi de la Rîșcani la Buiucani. Când am urcat, troleibuzul era liber. M-am așezat și mă ocupam de feedul meu care aștepta scrolluit și de mesajele la care voia cineva răspuns.

Între timp, salonul s-a umplut. Pe scaune eram doar doi tineri, eu și un băiat cu căști în urechi. Pe la Franzeluța au urcat o grămada de doamne în vârstă, iar în câteva minute una dintre ele a început să le spună tuturor să îl ridice pe băiat pentru că alături e un bărbat cu baston.

Am zis mereu că nu am avut niciodată problema să ofer locul în transport dacă sunt rugată frumos. Sunt om și înțeleg, văd, simt. Dar știu că am tot dreptul să refuz și nu sunt obligată, mai ales dacă mi se cere asta într-o manieră obraznică.

Băiatul chiar era concentrat la ce privea sau asculta ș nu a observat „turma”. După ce mai nu i-au scos căștile, el a perceput care e treaba și a oferit locul. În acel moment am observat că femeia care i-a făcut pe restul să îl ridice se uită la mine și am înțeles că totul abia începe.

Stăteam pe scaunul din fața, spate în spate cu șoferul. Iar la ușa de lângă cabină era o altă băbuța cu baston.

– Domnișoară, ce nu vedeți că aveți alături o femeie bolnavă – s-a răstit la mine în rusă care a devenit în trei minute președintă autoproclamată a troleibuzului.
Cred că trebuia să văd femeia cu ochiul de la ceafă ori cu puterea gândului.
– Iaca amuș ele vor face ordine aici – a comentat o doamnă care stătea în fața mea.

Voiam să mă prefac că nu o înțeleg, dar femeia mi-a strigat încă o dată să ofer locul. Calm, m-am ridicat, m-am apropiat de ea și am întrebat-o de unde știe cât de bine mă simt.
– După tine se vede, mi-a răspuns.
Desigur! Dacă omul nu are baston sau gips, el în absolut sănătos.

M-am dat într-o parte și am ascultat ce cred bătrâneii care s-au urcat despre mine. Am aflat cât de needucată îs. Câte le datorez. Că generația mea îi spurcată. Îi las să creadă dacă le place așa.

Doamna care stătea în fața mea cică a vrut să îmi ea apărarea și le-a spus de vreo câteva ori că i-am șoptit că vin de la spital, dar nu i-a convins și am rămas deținătoarea titlului „needucata zilei”. Dar femeia nu s-a lăsat și a mai zis ceva de migrația tinerilor și de alegeri. Și s-a început ce ați văzut.

– I-ați votat. Sunteți proști.
– Trădători
– Închide gura.
– Oaie ești.

Am ascultat asta de la Franzeluța până la Flacăra. Când am coborât, ei încă strigau. Sper că nu s-au bătut și că nimeni nu a avut de suferit fizic sau psihologic până au terminat disputa. Sper, dar mă îndoiesc. Pentru că aveau cel puțin două bastoane.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: